Archive for the ‘carnivor’ Tag

DILEMĂ DE OMNIVOR   Leave a comment

Sunt o persoană normală din punct de vedere al orientărilor culinare. Omnivor, cum se mai spune. Nu, nu, nu devorator de oameni, ăia-s canibali! 🙂 Tocmai mă gândeam ce să bucătăresc până se deșteaptă Nefasta Ileana Zăinescu, pardon, până se trezește, când ochii mi-au căzut pe articolul de mai jos. În mine se dă o luptă acum: să renunț definitiv la obiceiurile mele de carnivor și să devin vegetarian sau chiar vegan sau să-mi cumpăr mai bine o imprimantă d-asta care printează grătare la minut? Mă gândesc să-i atașez și un grill, să iasă cotletul sau ce-o fi el gata fript, condimentat, cu cartofii prăjiți aferenți și sosurile asortate atașate.

Noa, mă duc să fac niște sandviciuri. Nu vă spun cu ce.

http://www.descopera.ro/dnews/10515855-bioprintarea-tehnologia-prin-care-vom-avea-carne-fara-a-sacrifica-animale

Reclame

Posted 26/01/2013 by molarudeminte in Dileme

Tagged with , , ,

DILEMA UNUI CARNIVOR   Leave a comment

Constat că îmi place din ce în ce mai rar şi mai puţin … carnea!!! M-o fi blestemat Sorana Olaru Zainescu sau organismul meu nu mai suportă nitriţii, nitraţii şi toţi căcaţii conservanţi pe care producătorii, de la noi ori de aiurea, îi bagă în produsele cadaverice pe care le consumăm zi de zi. Am păţit-o chiar azi, ceva mai devreme, la o mică ospeţie aniversară. Nu, nu, n-are sărbătorita nicio vină, şi nici nu vreau să dau numele firmei de catering unde s-a comandat festinul. Altă dată am mâncat cu o poftă nebună piţoacele lor. Acum …Ori îs deocheat, ori îs pe ducă, adică pe cale să devin un îngeraş vegetarian, dacă nu chiar vegan. Doamne, apără şi păzeşte un ateu cinstit care a iubit carnea precum Abel, dar acum vrea să fie precum Cain, agricultor Mărite Domn, nu criminal!!!

Îngăduiţi-mi, prieteni ştiuţi şi neştiuţi, această întrebare: să accept blestemul nemărturisit al dragei mele dintâi copile şi să mă lepăd de păcatul cărnii sau să postesc o bucată de vreme ca să mă pot bucura din nou, mai la a doua primăvară, încolo după Înviere, de frăgezimea unei pulpiţe bine pârguite la focul domol al unui grătar încins în sânul feciorelnic al naturii renăscute?

Să fie ăsta primul semn că încep să mă transform, încet dar sigur, într-o legumă?

Posted 19/03/2012 by molarudeminte in Dileme

Tagged with , , , , , , , ,